Orice limba se dezvolta si se imbunatateste constant. Una dintre cele mai importante premise pentru dezvoltarea ei este imbogatirea vocabularului, ceea ce indica prezenta proceselor dinamice in limba. Vocabularul lingvistic este, de asemenea, in continua schimbare, respectand legile lingvistice. Datorita dezvoltarii societatii, fenomene si obiecte noi intra in viata oamenilor, care incep sa fie notate prin cuvinte noi.
Formarea cuvintelor este una dintre sectiunile morfologiei si se ocupa cu studiul elementelor de formare a cuvintelor. Aceasta arata modul in care formarea de cuvinte noi in limba moderna si cum s-a intamplat asta inainte.
In limba germana coexista mai multe moduri de formare a cuvintelor. Familiarizarea cu legile, mijloacele si metodele de formare a cuvintelor ofera asistenta semnificativa in stapanirea unei limbi straine. Sistemele de formare a cuvintelor din limbile romana si germana au multe in comun, in special, metodele de formare a cuvintelor si aplicarea (adaugarea de prefixe si sufixe) sunt caracteristice pentru ambele. Este demn de remarcat faptul ca formarea cuvintelor este dezvoltata incomensurabil mai mult decat in limba romana.
Metode de formare a cuvintelor in limba germana
Metodele de formare a cuvintelor pot consta dintr-o componenta indivizibila sau din doua sau mai multe componente. Cuvintele cu o componenta pot fi unitati derivate fara elemente de formare de cuvinte care au trecut intr-o alta parte a vorbirii cuvantului. Cuvintele multicomponente pot fi formate folosind prefixe, sufixe sau prin incorporarea cuvintelor, de exemplu:
streiten / der Streit – a disputa / disputa (substantiv derivat),
turnen / das Turnen – a face sport / sport (substantiv derivat, tranzitia unui verb intr-un nume),
dunkel + rot / dunkelrot – inchis + rosu / rosu inchis (compunere de cuvinte, compus din doua adjective),
das Recht / das Unrecht – corect / gresit (substantiv derivat format folosind prefixul),
bringen / verbringen – aduce / conduce (verb derivat format folosind prefixul),
alt / uralt – vechi / stravechi (adjectiv derivat format folosind prefixul),
entschlossen / die Entschlossenheit (substantiv derivat format prin sufix),
der Fleiß / fleißig – staruinta / staruitor (adjectiv derivat format prin sufix).
Modele de construire de cuvinte in limba germana
Exista mai multe astfel de modele in limba germana:
* cuvinte din radacina
* producere de cuvinte afixate (fara prefixe si sufixe)
* modele cu sufix
* modele cu prefix
O caracteristica a cuvintelor din radacina este imposabilitatea lor de descompunere in componente individuale. Adevaratele cuvinte germane din radacina sunt de obicei monosilabice sau bisilabice, imprumuturile pot consta dintr-un numar mare de silabe care pot fi divizibile in limba sursa, dar indivizibile in limba germana, de exemplu:
* Cuvinte monosilabice din limba germana: dort – acolo, der Fisch – peste, die Kuh – vaca, neu – nou, klein – mic si altele,
* Cuvinte duosilabice din limba germana: der Montag – luni, der Morgen – dimineata, oder – sau, wieder – din nou si altele,
* Cuvinte imprumutate: das Ensemble – ansamblu (din franceza), die Balalaika – balalaika (din rusa), der Paparazzi – paparazzi (din italiana) si altele.
Cuvintele din radacina pot participa la producerea de cuvinte noi ca baze generatoare si pot actiona ca afixe, de exemplu:
* mehr / die Mehrheit – mai mult / majoritate (adverb – baza derivativa / substantiv – cuvant derivat format cu ajutorul sufixului),
* die Fahrt / die Abfahrt – calatorie / plecare (substantiv – baza derivata / substantiv – cuvant derivat format folosind prefixul).
Odata cu formarea aferenta a cuvintelor noi, o parte a vorbirii trece in alta. In astfel de cazuri, este mult mai dificil sa distingem un cuvant derivat de o baza generatoare. Comparatie:
* grün (verde – adjectiv) / grünen (a inverzi – verb) / das Grün (culoarea verde, verdeata – substantiv).
Odata cu formarea cuvintelor cu ajutorul prefixului, elementul de construire a cuvintelor are loc in fata radacinii cuvantului generator, dand sensului cuvantului original noi caracteristici, de exemplu:
* brennen / verbrennen – a arde, a da foc /a arde (concretizare),
* mieten / vermieten – a inchiria / a da in chirie (opus),
* treiben / wegtreiben – a goni / a alunga (intarire),
* ruhig / unruhig – calm / nelinistit (negarea calitatii),
* behaglich / missbehaglich – confortabil / neconfortabil (negarea calitatii),
* der Mensch / der Unmensch – om / monstru (contrast de calitate).
Odata cu formarea cuvintelor cu ajutorul sufixului, elementul de construire a cuvintelor se afla dupa radacina, extindand sensul cuvantului generator, de exemplu:
* der Kleber / klebrig – lipici / cleios (asigurarea calitatii, transferul numelui in adjectiv),
* der Genosse / die Genossenschaft – camarad / parteneriat (colectivitate),
* der Apfel / das Äpfelchen – mar / merisor (diminutiv),
* fahren / der Fahrer – a conduce, a merge / sofer (persoana care executa aceasta actiune; transferul unui verb intr-un nume),
* echt / die Echtheit – autentic, real / autenticitate (calitate, trecerea adjectivului in nume),
* entschlossen / die Entschlossenheit – hotarat / hotarare (stare),
* zehn / der Zehner – zece / zece de ceva (colectivitatea, tranzitia numeralului in nume).
Compozitia este foarte dezvoltata in vorbirea germana. De obicei, prima componenta a unui cuvant compus actionează ca o definitie pentru a doua componenta, dezvaluie proprietatile, calitatile sau caracteristicile sale. Cu toate acestea, exista cazuri in care componentele cuvintelor complexe nu se definesc reciproc, de exemplu:
* das Fenster + der Rahmen = der Fensterrahmen / fereastra + rama = cadrul ferestrei (primul nume german il defineste pe al doilea),
* der Baum + der Stamm = der Baumstamm / trunchi de copac (primul nume german defineste numele al doilea)
* hell + braun = hellbraun / deschis + maroniu = maro deschis (primul adjectiv transmite nuanta celui de-al doilea, care este principalul),
* Tischlein + deck + dich! = das Tischleindeckdich / Masuta + umple-te! = fata de masa fermecata (aici expresia imperativa se adauga la substantiv, adica componentele nu se definesc reciproc).